Construcția Mănăstirii Sf. Ioan cel Nou din Suceava a fost începută în 1514 de către Bogdan al III, fiul lui Ștefan cel Mare și terminată de Ștefăniță, fiul lui Bogdan, în 1522. Demararea lucrărilor a fost cauzată de un incendiu care a distrus, în anul 1513, catedrala mitropolitană a Sucevei (Biserica de la Mirăuți). Astfel, s-a impus ridicarea unei noi catedrale a mitropoliei Moldovei. Picturile interioare și exterioare s-au realizat în timpul domniei lui Petru Rareș, între anii 1532 și 1534. Din păcate, frescele exterioare sunt puternic degradate, în schimb pictura interioară este considerată a fi una dinte cele mai frumoase din arta plastică medievală moldovenească, în special scena Judecății de Apoi. În biserică se păstrează moaștele Sfântului Ioan cel Nou.
Înafară de biserica Sf. Gheorghe, mănăstirea dispune de alte 4 obiective: stăreția, clisiarnița, turnul clopotniță și corpul de chilii.
Știați că..
-Acoperișul cu țigle colorate ale bisericii nu este specific stilului moldovenesc. El a fost realizat de arhitectul austriac Karl Adolf Romstorfer și este o marcă a stiului arhitectural austro-ungar Secession. Refacerea bisericii și a clădirilor adiacente, care ajunseseră o ruină, a durat 12 ani, din 1898-1910.
-Ioan cel Nou a fost martirizat în jurul anului 1330, la Cetatea Albă, care se afla pe atunci sub controlul tătarilor. Moaştele Sfântului au fost aduse la Suceava, în 1402, de către donitorul Alexandru cel Bun. În anul 1686, o armată polonă l-a luat ostatic pe mitropolitul Dosoftei, astfel, odată cu mitropolitul, au plecat în exil și sfintele odoare. Abia după 100 de ani, moaştele Sfântului au revenit la Suceava și depuse în biserica mitropolitană, unde se află până astăzi.
Biserica mănăstirii Sf. Ioan cel Nou din Suceava a fost inclusă în Lista Patrimoniului Mondial Cultural și Natural (UNESCO).