Mănăstirea Probota (după denumirea veche Mănăstirea Pobrata) este un vechi lăcaș de cult ortodox, ridicat de către domnitorul Petru Rareș, fiul lui Ștefan cel Mare, în anul 1530. Dar prima atestare a unei biserici de lemn pe acest loc este de la 1391, așa cum rezultă din pisania dăltuită în piatră, care străjuiește întrarea sudică în biserica închinata lui Sf. Nicolae.
Mănăstirea Probota a îndeplinit rolul de necropolă domnească a Moldovei timp de peste 150 de ani, din 1522 până în 1677, aici aflându-se mormintele domnitorilor Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546), Ștefan Rareș (1551-1552), al Doamnei Elena Rareș și ai altor membri ai familiei domnitoare a Moldovei.
Știați că..
-Potrivit mărturiilor documentare și arheologice, în 1622 mănăstirea Probota a fost prădată de tâlhari, care au incendiat unele clădiri și au profanat mormintele.
-Mănăstirea Probota a fost un important centru de cultură, aici desfâșurându-și activitatea 4 mitropoliți cărturari ai Moldovei: Gr. Roșca (primul egumen al Probotei, mitropolit în perioada 1546-1551), Gh. Movilă (mitropolit în perioadele 1588-1591 și 1595-1605), Teodosie Barbovschi (mitropolit în perioada 1605-1608) și marle Dosoftei (mitropolit în perioadele 1671-1674 și 1675-1686).
Biserica mănăstirii Probota a fost inclusă în Lista Patrimoniului Mondial Cultural și Natural (UNESCO).