Mănăstirea Hurezi (jud. Vâlcea) este cea mai mândră ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu, ridicată la 1693. Ea cuprinde mănăstirea propriu-zisă cu biserica bolniței, ctitorită de doamna Maria, soția lui C.Brâncoveanu, ridicata la 1696 și zugrăvită de Preda Nicolae și Ianache. În imediată vecinătate a mănăstirii se află Schitul Sfinților Apostoli și Schitul Sfântului Ștefan, după numele fiului cel mare al domnitorului. Este interesant de menționat faptul că nu doar familia domnitoare a fost reprezentată în pridvorul bisericii mari, dar și meșterii care au muncit la ridicarea acestui lăcaș: Manea (vătaful zidarilor), Istrate (lemnar) și Vucașin Caragea (pietrar).
Cine a fost Constantin Brâncoveanu? Domnitor al Țării Românești (1688-1714) – prinț al aurului, cum era numit pentru bogăția pe care o deținea – a avut un rol considerabil în dezvoltarea culturii, reușind să mențină echilibrul politic și economic în țara sa. Dar, în urma unei conjuncturi politice nefavorabile, cade în dizgrația sultanului și este executat la Istanbul (Constantinopol), alături de cei 4 fii ai săi (Constantin, Stefăniţă, Radu, Mateiaş) și de ginerele său Enache Văcărescu.
Ultimile cuvinte ale domnitorului au fost: „Fiii mei, fiţi curajoşi, am pierdut tot ce am avut în această lume, cel puţin să ne salvăm sufletele noastre şi să ne spălam păcatele cu sângele nostru”. A refuzat să treacă la mahomedanism, plătindu-și credința cu viața.
Din 1995, Mănăstriea Hurezi este a fost inclusă în patrimoniul UNESCO.