Cetatea de la Oradea

Cetatea Oradea reprezintă una dintre cele mai spectaculoase cetăți din România, printre puținele utilizate și în prezent.

Legenda spune că regele ungar Ladislav, în  1092, în timp ce era la vânătoare în țara Crișurilor, are un vis în care i s-au arătat doi îngeri cerându-i să ridice o biserică cu hramul Sfintei Fecioare. A numit acest loc Várad, iar în jurul bisericii a construit o cetate.

Cetatea are o istorie tumultoasă, fiind de mai multe ori asediată (tătari (1241), turci (1474, 1598, 1658, 1660), austrieci (1692)). Se spune că fortăreața  nu putea fi cucerită din cauza rețelelor subterane extinse. În caz de asediu, șanțul cetății era umplut cu apă termală din râul Peța, care nu îngheța iarna.

Cetatea din Oradea cuprindea 12 corpuri și 5 bastioane, fiecare bastion purtând un nume diferit: Bastionul Aurit, Bastionul Bethlen, Bastionul Ciunt, Bastionul Crăișorul, Bastionul Roșu.

 În prezent, în incinta cetății ființează Facultatea de Arte Vizuale a Universității din Oradea.

Știați că…

-În sec. al XV-lea, cetatea Oradea devenea unul dintre cele mai însemnate centre ale umanismului și renașterii din Europa centrală. Aici a învățat marele cărturar umanist Nicolae Olahus.

-În 1918, la Oradea, a fost redactat documentul care proclama dreptul românilor transilvăneni la autodeterminare, numit Declarația de la Oradea. S-a întâmplat în casa dr. Aurel Lazăr, la 12 octombrie.