Alba Iulia a intrat în conștiința românească ca fiind orașul Marii Uniri a românilor de la 1918.
În antichitate, pe locul actualei cetăți s-a aflat castrul roman Apulum. Între anii 1541 și 1711 orașul a fost reședința principilor Transilvaniei și capitala politică a Principatului Transilvaniei. De numele orașului Alba Iulia se leagă prima unire a celor 3 principate românești (1600-1601) sub sceptrul lui Mihai Viteazu.
La 1 decembrie 1918, la Alba Iulia s-a desfășurat Marea Adunare Națională a românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, care a legitimat voința poporului de a se uni cu Regatul României. Astfel, devenea realitate cel mai sublim vis al românilor! După unirea Basarbiei (27 martie 1918) și a Bucovinei (28 noiembrie 1918), românii din Transilvania și-au făcut cunoscută dorința de a fi împreună cu toți frații români.
Actul unirii trebuia să fie susținut și de actul încoronării, motiv pentru care s-a purces la ridicarea unei catedrale după planurile arhitecului Victor Ștefănescu. Catedrala a fost înalțată în timp record, din martie 1921 până în septembrie 1922.
În anul 1922 a avut loc la Alba Iulia ceremonia oficială de încoronare a regilor României Mari, Ferdinand I și Maria, moment care a consfințit rolul Albei Iulia de capitală istorică.